sâmbătă

” e ca și cum ai mușca avid dintr-o bucată de nor și reușești să alungi cea mai mare frică care se ascunde în spatele propriilor plămâni ”

În timp ce lumina soarelui încearcă să crape oblonul gros de lemn, deschid un ochi cu greutate. Lemnul vechi și aproape putred de la fereastră nu reușește să oprească fericirea.

Îmi simt gâtul uscat și iritat de la țigările fumate aseară. Și parcă e puțin frig. Trag pătura pe mine și pun capul pe piept.

Mă chinui stingher să pun RHODES să cânte, încercând, în același timp, să nu ies prea mult de sub pătură. Bătăile inimii tale mă relaxează, iar căldura pielii aduce cu ea un sentiment de siguranță.

Ridic mâna mai ușor decât privirea și ating o față. Firele mici de barbă sunt aspre și fine în același timp. Încă țin ochii închiși și mi-e poftă de cafea. Mi-e poftă de o cafea bună cu lapte, asemeni cafelei ce o cumpăram cu Fe în autogară, când așteptam amândoi pachetul de acasă și discutam care poveste de-a lui Chivu ne-a impresionat mai tare. Eu votasem cu Întoarcerea.

Mi-e poftă de cafeaua băută înghesuit în rucsac alături de blondă. Încerc să Îmi deschid celălalt ochi, însa tot nu pot. Așa că încep să îmi imaginez ascuțitoarea sub formă de glob de pe birou. Mătur praful cu privirea și mă gândesc cum încalț ciubota și calc ușor peste foițe și peste filtre și ajung la blondă. Pe ciubotă e scrijelit GMF și eu mă pierd prin voma de cuvinte.

Mă las bătut, suspin și te strâng în brațe.

Mi-e poftă de-o țigară, însa doar suspin. Brusc devin conștient de o cutie neagră ascunsă-n spatele ochiilor mei și mă intrigă pânzele de păianjen puse peste ea. Se vede cu ochiul liber că e deschisă zilnic, vopseaua de pe zăvor a sărit, iar lemnul stă să crape. Încerc să deschid ochii, însă vreau să mă apropii de cutie. Îmi trec degetele peste barba ta, ajung la ureche, apoi la părul tău. Alerg cu răsuflarea grea către cutie, încercând să evit bălțile, iar pânzele de păianjen se fac din ce în ce mai groase. Te strâng mai tare în brațe și te sărut pe piept, aproape de inimă. Trag de zăvorul șubred, însă nu se clatină nimic. Mă uit la perechea de ochelari de lânga cutie și calc nervos pe ea, în timp ce vocile din cutie râd de mine și mă chinuie. Un mic bliț mă orbește pentru o secundă. Îmi amintesc de găurile din peretele acoperit de dulap. Încerc să deschid ochii și să te privesc. Mă pun lângă cutie și observ o crăpătură. Trag de ea, așchii putrede intrându-mi în piele. Nu mă doare. Trag mai tare și simt cum devin din ce în ce mai ușor. Plutesc. Deschid ochii și mă uit spre tine. Zâmbești.

Mi-e poftă de cafea.

” hai să fumăm o țigară pe balcon ”

tumblr_o2e2kuJ8k91tvk4g1o1_500

Anunțuri

2 păreri la “sâmbătă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s